pe suprafeţele rotunde de sticlă
se aşează linii fine de praf
sau amprentele ei
mă atinge cu vârfurile genelor
mă abţin să nu râd
seara mă aşeză într-o cutie neagră
foarte îngustă
îmi mişc mereu toartele
o dată mi s-a desfăcut chiar şi şurubul
şi ea tot nu şi-a dat seama
că sunt claustrofobă
andreea asta…nu-si da si ea seama de nimic :)interesting point of view
hug
e f fragmentat poemul acesta, cred că pe asta ai mizat. uneori chestia aceasta funcţionează, alteori nu. a, merge într-un grupaj. dar nu asta vroiam să spun.
dudette e fain poemul acesta. aşa şi am zis de grupaj pentru că va trebui la un moment dat să ţi-l asumi. 
şi eu abia aştept să se întâmple lucrul acesta. eu am vorbit mai mult pe sub ape acum că nu am spus nimic interesant şi nicidecum mişto sau smart. sunt o andreea fără atitudini :)))
seara mă aşeză într-o cutie neagră
foarte îngustă
astea cred ca sunt nucleul poemului, punctul forte daca vrei…
nu stiu daca e fragmentat si daca este nu am vrut asta :(. exersam doar o alta viziune. si d-asta cred ca nu exista nici un nucleu, sau un punct foarte. momentan fac “genoflexiuni” cu tehnica
dar imi prinde bine sa va aflu parerea. tx for the visit